Atunci și acum

"M-am născut într-o țară care a luat ființă la miezul nopții. Când am fost atât de aproape de moarte, abia trecuse de miezul zilei." - incipit În luna februarie scriam cu foarte mult patos și bucurie despre intenția editurii Polirom de a publica în limba română cartea de memorii Eu sunt Malala  - Povestea fetei care a luptat pentru educație și a fost împușcată de talibani . Eram încâtată că voi avea șansa să citesc în română această carte, eram conștientă că nu voi face față unei lecturi ca aceasta în limba engleză. și bine am știut. Librăria online Libris mi-a îndeplinit  dorința. Am vrut să fiu printre primii din blogosfera românească de carte care va scrie recenzia acestei cărți. Nu știu dacă mi-a ieșit... dar oricum. Alte cărți online , dar și cărți în limba engleză  găsiți tot pe Libris , care oferă transprt gratuit prin curier la orice comandă din țară. *** Malala Yousafzai scrie cu multă luciditate despre realitățile care o înconjoară. Visul e

Recenzie Culoarea sentimentelor de Kathryn Stockett este un roman ce urmărește diferențele rasiale dintre albi și negri din Mississippi , Statele Unite ale Americii. Acțiunea romanului are loc în orașul Jackson, statul menționat mai sus. Urmărește viața a trei femei: domnișoara Skeeter, Aibileen și Minny. Cele din urmă sunt două servitoare de culoare ce lucrează pentru albi și acceptă să își mărturisească încercările prin care trec pentru a fi trecute în cartea ce va fi publicată de domnișoara Skeeter. Cam asta este ideea principală a cărții, aceste femei doresc să destrame niște legi, legi care spuneau că deși egali, albii și negrii trebuie să trăiască separat. Asta doar în cazul în care un negru nu este angajat de un alb. Minny, Aibileen,Skeeter - afiș film Cartea pe care Skeeter o publică zguduie din temelii orașul Jackson, dar și pe locuitorii acestuia, datorită poveștilor spuse de negrese. Povești care îi vizează direct pe anumiți locuitori, și în care aceștia se

Provocarea aceasta circulă de mult pe blogurile de carte. Am zis că o fac şi eu ca să îmi reamintesc de cărţile deja citite. Twitter: Cea mai scurtă carte dintre preferatele tale.  Ador cărţile scurte. Scurte şi concentrate. Preferata mea e, desigur, Oscar şi tanti roz de Eric-Emmanuel Schmitt. Recenzia acestei cărți este printre primele pe care le-am publicat pe blog... Facebook: O carte pe care toată lumea te-a presat să o citești. Nu ţin minte să mă fi presat cineva să citesc o anumită carte. Să mă gândesc care mi-a fost cea mai recomandată... hm.. Probabil că e vorba de Jane Eyre de Charlotte Bronte. Până şi mama îmi tot recomanda cartea asta.  Tumblr: O carte pe care ai citit-o înainte să fie cool.  La asta răspund fără să mă gândesc prea mult, e vorba de Hoţul de cărţi a lui Markus Zusak. Myspace: O carte despre care nu știi dacă ți-a plăcut sau nu.  Majoritatea sunt din categoria Young Adult, şi sun cam multicele... Momentan spun Eve

Accabadora este al doilea roman publicat de Michela Murgia, roman ce a avut în Italia un succes enorm – a primit șapte premii importante. Autoarea aduce în atenția cititorilor o poveste interesantă ce are loc într-un sat din Sardinia. Maria Listru, o fetiță de șase ani este dată drept copil de suflet unei văduve, pentru a ușura la rându-i văduvia propriei mame și pentru a o scăpa  de povara creșterii celei de-a patra fiice. Fetița se împacă bine cu ideea de a avea în sfârșit un loc pe care nu trebuie să-l împartă cu alte trei surori, din a patra fiică a Annei Listru rămâne doar Maria, fiica de suflet a Bonariei Urrai.   „Surorile ei erau deja domnișoare, și ea se juca singură pe pămînt făcând, atentă ca o tânără gospodină, o prăjitură din noroi frământat cu furnici vii. Furnicile își mișcau piciorușele rozalii, murind încet sub decorațiile din flori de câmp și sub zahărul din nisip. În soarele aprig de iulie, prăjitura îi creș­tea în mâini, frumoasă cum sunt uneori

"Astăzi, mai mult ca niciodată, viața trebuie să fie caracterizată de o Responsabilitate Universală, nu doar una de la Națiune la Națiune și de la om la om,  ci și de una de la om la toate formele de viață."- Dalai Lama De fapt n-am plâns după pisică, dar m-am întristat prea tare. Mieunăturile ei îmi creau o stare neplăcută. Una care mă ducea undeva în zona depresiei. O depresie care m-a transformat într-o pisicuță părăsită în vârstă de câteva săptămâni... Și pisicuța povestește: Lumea asta de beton e urâtă, plină de zgomote și gri. Oamenii nu sunt oameni, după cum am observat, sunt mai degrabă niște creaturi bipede care se gândesc doar la propriile dorințe, la propriile  nevoi și nimic mai mult. Ei nu prea se mai interesează de soarta celor neputincioși... de soarta celor care au mare nevoie de ajutor. De ce ar face asta? Ajutorul acordat unor animale de pe stradă nu e recompensat cu bani în această viață. Dar sigur e răsplătit în Rai!   Nu știu cum se face

"Nici nu se putea altfel: mirosul de migdale amare îi amintea de fiecare dată de soarta iubirilor neîmplinite." Un început bun pentru o carte complexă cu planuri alternante și ritm alert. Sinceră să fiu, e o carte destul de greoaie, îți trebuie răbdare ca să îi prinzi firul, dar dacă treci de această probă te prinde.  Romanul Dragostea în vremea holerei e structurat pe mai multe planuri, începe cu prezentul, în care doctorul Juvenal Urbino se stinge din viață după mulți ani de căsnicie și continuă cu trecutul în care ni se spune povestea de dragoste din tinerețe a Ferminei Daza (văduva lui Urbino). Fermina Daza a avut încă din tinerețe o dragoste secretă pentru  Florentino Ariza, cei doi se iubeau în secret, deloc carnal, și țineau legătura prin scrisori. Până în momentul în care tatăl fetei a descoperit iubirea și chiar logodna simbolică dintre ei și a hotărât să o ia pe fiica sa într-o călătorie de câțiva ani pentru a o vindeca de dragoste. Deși sună f